Podcast
La conducerea parchetului european, un magistrat român emblematic pentru lupta împotriva corupției,Laura Codruta Kövesi, conduce de marți, 1 iunie, un organism evitat de cinci state membre ale Uniunii Europene și al cărui rol este descris ca fiind crucial pentru controlul la utilizarea fondurilor din planul european de redresare.
Laura Codruta Kövesi, procuror șef european, la o conferință de presă la sediul Parchetului European din Luxemburg la 1 iunie 2021.Laura Codruta Kövesi, Procuror șef, în timpul unei conferințe de presă la sediul Parchetului European din Luxemburg, 1 iunie 2021. KENZO TRIBOUILLARD / AFPSimbolul este puternic: este un magistrat pe care conducerea țării sale, România, l-a demis, în timp ce ea conducea Parchetul Național Anticorupție, care a prezidat prima zi a Parchetului European, a preluat funcția marți, 1 iunie. O decizie „istorică”, o judecăm la Bruxelles și Luxemburg, unde Laura Codruta Kövesi va conduce biroul central al instituției responsabile cu investigarea utilizării bugetului, subvențiilor și fondurilor europene, corupției, spălării banilor și fraudei transfrontaliere ,TVA dacă depășește 10 milioane de euro.
„Istoric”, lansarea Parchetului European este, fără îndoială, așa, deoarece procesul care a dus la crearea sa a fost marcat de dezbateri interminabile (acestea vor fi durat mai mult de douăzeci de ani), întârzieri atribuibile în stabilirea țărilor membre atunci când regulamentele instituției au fost semnate în 2017, multe întrebări cu privire la competențelor sale sau un război de gherilă între instituții la momentul numirii procurorului șef, doamna Kövesi a avut sprijinul Parlamentului European, în timp ce concurenta sa, Procurorul general din Reims, Jean-François Bohnert, îl avea pe cel al Consiliului.
În România, lupta împotriva corupției a dat naștere unei societăți civile.Mica revoluție a Europei înzestrându-se în cele din urmă cu un instrument posibil de combatere a corupției este, de altfel, afectată de faptul că cinci state membre au decis, din diferite motive , să nu participe la acest proiect transnațional. Polonia, primul beneficiar în termeni absoluți de fonduri europene, și Ungaria, primul beneficiar pe cap de locuitor, nu erau în mod special de acord. Premierul maghiar Viktor Orban, la care mai multe rude s-au îmbogățit în mod controversat în ultimii ani, a declarat că acuzarea nu va respecta Constituția țării sale. Executivii partidului său, Fidesz, au acuzat-o chiar pe doamna Kövesi că este „un agent străin” pentru că a deschis anchete asupra primarilor minorității maghiare din România, când era șefa procuraturii anticorupție din București.